Aspecte cheie ale managementului SUBM

Din auditul efectuat şi în urma chestionarelor şi interviurilor realizate în localităţile membre ale SUBM, rezultă o serie de concluzii structurate pe baza aspectelor cheie de management, grupate în cele patru categorii enunţate anterior: infrastructura, economie, administraţie publică, mediu comunitar.

• Utilităţi publice: Alimentarea cu apă şi canalizarea, managementul integrat al deşeurilor, sunt considerate probleme prioritare în majoritatea localităţilor, în special în mediul rural.

• Infrastructura de transport: Există o densitate bună a reţelei de drumuri judeţene şi comunale, dar aflate în stare precară şi nu există un sistem de transport public între localităţile din SUBM.

• Servicii de sănătate: Dotările sanitare majore (spitale, dispensare, policlinici) lipsesc din majoritatea oraşelor din zonă.

• Servicii de educaţie: Baia Mare are dotări reprezentative pentru toate tipurile şi treptele de învăţământ, în timp ce liceele sunt insuficiente în mediul rural, iar dotările pentru învăţământul profesional şi postliceal lipsesc.

• Resurse naturale: Cadrul natural propice dezvoltării activităţilor de turism, agricultură/zootehnie, exploatării lemnului şi materialelor de construcţie (pietrişuri şi nisipuri), precum şi zăcămintele de substante minerale utile metalifere reprezintă principalele resurse naturale.

• Mediu: Există zone cu potenţial ridicat de producere de alunecări de teren (Baia Mare, Baia Sprie, Tăuţii Măgherăuş, Dumbrăviţa, Groşi), cu pericol de inundaţii, precum şi trei unităţi industriale cu riscuri tehnologice, aparţinând industriei miniere prelucrătoare (Baia Mare) şi halde de steril (Tăuţii Măgherăuş, Recea).

2. Economie

• Servicii financiare şi asigurări: Există o bază de dotări financiar bancare în toate localităţile urbane, în special în municipiul Baia Mare.

• Agenţi economici: Există o dinamică investiţională în domeniul activităţilor de producţie (industrie uşoară, alimentară, lemn), precum şi servicii de transport şi distribuţie, în special în zona Baia Mare, Recea, Tăuţii Măgherăuş, Seini.

• Forţa de muncă: Populaţia tânără are o pondere mai mare în totalul populaţiei, faţă de media pe judeţ şi pe ţară, iar rata şomajului are valori scăzute în mediul rural. Şomajul existent este cauzat de închiderea activităţilor miniere şi este mai ridicat în Baia Mare şi Baia Sprie.

• Buget public: Evaluat în funcţie de capacitatea de cofinanţare a proiectelor ce se doresc finanţate prin Fonduri Structurale, bugetul public este insuficient (cu excepţia municipiului Baia Mare) în toate administraţiile publice partenere.

3. Administraţie publică

• Managementul public este marcat în principal de lipsa de funcţionari pregătiţi la nivelul primăriilor de comune, o situaţie mai bună înregistrându-se în oraşe şi în special în municipiul Baia Mare.

• Regulamentele de urbanism în vigoare nu sunt actualizate recent în multe din unităţile administrativ teritoriale, iar aplicarea acestora nu este suficient urmărită şi monitorizată.

• Serviciile şi sprijinul pentru IMMuri nu sunt concretizate decât la nivel urban, excepţie făcând comuna Recea.

• Diseminarea de informaţii şi comunicarea cu cetăţenii nu este realizată sistematic în comunităţile mai restrânse, prin proceduri stabilite. Astfel informarea şi consultarea populaţiei în privinţa proiectelor de investiţii şi a dezvoltării localităţii se petrece sporadic.

4. Mediu comunitar

• Spiritul comunitar, caracterizat prin existenţa unei comunităţi unite şi responsabile, ce participă la viaţa publică şi îşi manifestă interesul faţă de domeniul public al localităţii se prezintă mai intens în comunităţile rurale. Cu toate acestea, nu se regăseşte reprezentat proporţional la nivelul spaţiilor publice, care sunt de o calitate mai bună în oraşe şi în municipiul Baia Mare.

• Siguranţa cetăţenilor este caracterizată de prezenţa sentimentului de insecuritate şi de numărul de infracţuni. În mediul urban, datorită legăturilor sociale mai slabe la nivelul comunităţii, se înregistrează un nivel de siguranţă mai scăzut faţă de mediul rural.

• Dotările de cazare indică nivelul echipării cu infrastructură turistică şi sunt mai bine reprezentate în Baia Mare, Baia Sprie, Somcuta Mare, Săcălăşeni.

• Magazinele alimentare şi nealimentare sunt bine reprezentate la nivelul zonei, cu menţiunea specială pentru municipiul Baia Mare.

• Dotările culturale şi facilităţile sportive existente în principal în Baia Mare deservesc întreaga zonă periurbană.

• Patrimoniul istoric şi cultural se remarcă prin cantitate, diversitate şi valoare, precum şi prin amplasarea echilibrată în teritoriu (3 zone cu densităţi mari de monumente: Baia Mare, Baia Sprie şi Somcuta Mare). Existenţa ansamblurilor protejate face ca aproape fiecare unitate administrativă să beneficieze de oportunitatea economică pe care acestea o oferă.

Din analiza prezentată anterior, rezultă o serie de aspecte definitorii pentru managementul SUBM, a căror problematică vor conduce în etapa următoare la formularea obiectivelor strategice, apoi a politicilor, programelor şi proiectelor de dezvoltare:

• Poziţia geografică, în vecinătatea graniţelor cu Ungaria şi Ucraina reprezintă un cert avantaj comparativ pentru zona de studiu, nevalorificat în prezent datorită poziţiei periferice a sistemului faţă de coridoarele majore de transport. Acest avantaj va fi întărit în perspectivă de creşterea accesibilităţii, prin drumul rapid Baia Mare – Satu Mare – Petea, autostrada Baia Mare – Zalău, Baia Mare – Dej – Cluj Napoca şi deschiderea aeroportului pentru curse Charter internaţionale.

• Se remarcă la nivelul SUBM trei subzone, având caracteristici diferite prin specificitatea şi tradiţia lor economică şi care se focalizează în jurul a trei sub-centre urbane: (a) Seini, Tăuţii Măgherăuş, Recea, (b) Baia Mare, Baia Sprie, Groşi, Dumbrăviţa, Săcălăşeni, Copalnic Mănăştur, (c) Somcuta Mare, Valea Chioarului, la care vor adera probabil Mireşu Mare şi Boiu Mare. Dezvoltarea economică se confruntă cu precădere în primele două subzone cu probleme legate de restructurarea activităţilor economice.

• SUBM este, la momentul integrării, un amalgam teritorial rural-urban, cu disparităţi privind infrastructura de bază, socială şi economică, în care municipiul Baia Mare concentrează atât interesul investiţional, cât şi oferta de servicii şi utilităţi publice.

• Dincolo de calităţile cadrului natural, teritoriul SUBM se confruntă cu probleme de imagine legate de protecţia mediului (poluarea Tisei), care vor trebui atacate cu seriozitate pentru promovarea turismului în zonă.  

• Zona cuprinde un valoros patrimoniu construit, care necesită operaţiuni de intervenţie în vederea reabilitării şi punerii sale în valoare, atât din considerente de dezvoltare turistică, cât şi de identitate locală şi imagine.

 F) Complexitatea managementului public

• In momentul de faţă, SUBM nu funcţionează ca un agregat social şi economic şi nu are un mecanism operaţional în ceea ce priveşte planificarea şi managementul teritoriului, al serviciilor şi utilităţilor de interes metropolitan.