Abonati-va la newsletter-ul Sistemului Urban Baia Mare pentru a primi periodic noutati si oportunitati din regiune.
Introduceti adresa Dvs. de e-mail:
Prezentare Municipiul Baia Mare
Municipiul Baia Mare
1.1.Context teritorial
Municipiul Baia Mare, reședința județului Maramureș, este situat în partea vestică-centrală a județului, în depresiunea Baia Mare, pe cursul mijlociu al Raului Săsar, la o altitudine medie de 228 m fata de nivelul mării, fiind cuprins de coordonatele geografice 47.39' – 47.48' latitudine nordică și 23.10' – 23.30' logitudine estică. Principalele caracteristici sunt preponderența reliefului montan, sărac în resurse pentru agricultură, dar valoros din punct de vedere peisagistic precum și existența zăcămintelor de minereuri neferoase, fapt care a condus la dezvoltarea industriei miniere ca activitate economică predominantă.
Municipiul Baia Mare, conform PATN-Secțiunea IV- Rețeaua de localități este o localitate de rang II, de importanță interjudețeană si avand rol de echilibru in sistemul urban. În cadrul judetului Maramures, Baia Mare are o pozitie singulară și diferită de a celorlalte localități fiind centrul urban de dimensiunea și importanța mult mai mare decât a celorlalte din zonă.
În componența municipiului Baia Mare intră și localitățile Blidari, Firiza, Valea Neagră, Valea Borcutului. La nord se invecinează cu Munții Ignișului, la sud cu localitățile Recea si Groși, la est cu orașul Baia Sprie si la vest cu orașul Tăuții Măgherăuș. Suprafața teritoriului administrativ este de 23347 ha, iar suprafața intravilanului de 3375 ha.
1.2.Caracteristici demografice
1.2.1. Numărul și structura populației pe sexe
La 1 ianuarie 2006, populația municipiului Baia Mare era de 141.097 persoane, din care 67.789 bărbați (48,0%) și 73.308 femei (52,0%), populația reprezentand 27,3% din populația județului.(Sursa: Starea economică și socială a municipiului Baia Mare în semestrul I 2006, Direcția Județeană de Statistică Maramureș)
Raportat la numărul populației celorlalte municipii din țară, Baia Mare ocupă locul 17 din totalul de 95 municipii.
1.2.2. Structura populației după etnie
Românii dețin o pondere în populația municipiului Baia Mare de 82.85%, în creștere cu 2.62% față de 1992, chiar dacă numărul lor a scăzut cu 5401 persoane, respectiv cu 4.5%. O scădere semnificativă s-a produs în rândul populației de etnie maghiară de la 17.39% la 14.79% (-5536 persoane); de etnie germană de la 0.64% la 0.35% (-81 persoane); de etnie evreiască de la 0.06% la 0.04% (-34 persoane). Persoanele care s-au declarat de etnie rromă, cu 5.3% mai mulți decât la recensământul anterior (+104 persoane), dețin în totalul populației o pondere de 1.50%. Populația de etnie ucraineană înregistrează o ușoară creștere, de la 339 persoane la 346 persoane, deținând o pondere în total de 0.25%.
1.2.3. Structura populatiei dupa religie
Populația de religie ortodoxă, în număr de 98042 persoane, este preponderentă, reprezentând 71.06% din total. În proporție de 99.32% populația și-a declarat apartenența la o religie (confesiune), în timp ce persoanele care s-au declarat fără religie (258 persoane) sau atei (165 persoane) reprezintă sub 0.3% . De remarcat este faptul că numărul ateilor și a celor care nu și-au declarat religia a crescut acum cu 50 la sută față de 1992, dar a scăzut, în același timp, la 38.8% numărul persoanelor “fără religie”.
1.2.4. Forța de muncă
Populația ocupată reprezintă în municipiul Baia Mare 38,1%. In raport cu numărul total de salariați, există o scădere semnificativă, de la 57 553 in anul 2003 la 52 889 in anul 2005, cauzată de: disponibilizări de personal, migrația fortei de muncă, pensionările și orientarea către inițiativa privată. Cele mai evidente scăderi sunt înregistrate în industrie, în cea extractiva mai ales.Se semnalează o reducere în cazul personalului din învățământ și îndeosebi în sănătate.
In prezent, instituțiile de sănătate se confruntă cu un deficit de personal cu calificare medie. In domenii specifice economiei de piață (servicii bancare, asigurări, comunicații, etc.) există o creștere de personal salariat datorită diversificării acestor tipuri de activități, a creșterii interesului și gradului de motivare.
1.3.Caracteristici economice
1.3.1. Profil economic
Municipiul Baia Mare are un profil terțiar-secundar,în care predomină serviciile și activitățile industriale și de construcții. Serviciile dominante sunt comerțul, serviciile publice și transporturile, existând ponderi semnificative și în turism, telecomunicații, servicii financiar-bancare, cercetare-informatică, recreere - cultură - sport.
Prin H.G. 203/1999 publicată în M.O. din 1.04.1999 zona Baia Mare a fost declarată pe timp de 10 ani zonă defavorizată. În teritoriul în discuție s-a reușit dezvoltarea de activități alternative, care să absoarbă forța de muncă disponibilizată din activitatea de minerit.
Volumul cifrei de afaceri totale (cifra de afaceri totală provine atat din activitatea principală, cat și din activitățile secundare ale întreprinderilor cu profil industrial) a întreprinderilor cu activitate principală de industrie în semestrul I 2006 a fost mai mare cu 17,8% față de semestrul I 2005.
Structura cifrei de afaceri pe sectoare ale industriei:
Industrie
%
sem.I 2006
2004
2003
2001
extractiva
5.7
7.3
10.7
9.2
prelucratoare
91.9
91.2
87.2
89.4
energie electrica, termica, gaze si apa
2.4
1.5
2.1
1.4
(Sursa: Starea economica si sociala a municipiului Baia Mare 2006,2004,2003,2002,2001, Directia Judeteana de Statistica Maramures).
Comparativ cu anii precedenți se remarcă scăderea ponderii industriei extractive, de la 9,2% în anul 2001, la 5.7% în semestrul I 2006 și creșterea volumului cifrei de afaceri în industria prelucrătoare și a energiei termice și electrice, gaze și apă.
In totalul cifrei de afaceri ponderi mai însemnate au deținut ramurile: mobilier și alte activități industriale 36,3%, metalurgie 14,5%, alimentară și băuturi 9,6%, construcții metalice și produse din metal 6,2%, prelucrarea lemnului 6,0%, extracția și prepararea mineralelor metalifere 5,6%, confecționarea articolelor de îmbrăcăminte 5,5%, fabricarea materialelor de construcții și a altor produse nemetalice 3,4%.
Cifra de afaceri totala din industrie:
Industrie
%
sem.I 2006
2004
Industrie extractiva
5.7
7.3
Extractia si prepaarea minereurilor metalifere
5.6
7.0
Alte activitati extractive
0.1
0.3
Industrie prelucratoare
91.9
91.2
Alimentara si bauturi
9.6
17.2
Textila si produse textile
0.1
3.5
Confectionare articole de imbracaminte
5.5
4.4
Pielarie si imbracaminte
1.3
0.3
Prelucrarea lemnului exclusiv mobila
6.0
3.7
Edituri, poligrafice
1.6
1.2
Chimie si fibre sintetice si artificiale
0.8
0.7
Prelucrarea cauciucului si a maselor plastice
0.9
0.3
Fabricarea materialelor de constructii
3.4
3.4
Metalurgie
15.4
11.9
Constructii metalice si produse din metal
6.2
4.5
Masini si echipamente
0.3
0.8
Mijloace de transport rutier
0.7
2.1
Mobilier si alte activitati industriale
36.3
34.6
Energie electrica, termica si gaze
2.4
1.5
Productie, transport, distributie de energie electrica
0.6
0.4
Captarea si distribuirea apei
1.8
1.1
Exporturile de mărfuri realizate în semestrul I anul 2006 au fost mai mari cu 55,7% față de semestrul I 2005. În totalul exporturilor ponderi mai însemnate au deținut următoarele activități: mobilier și alte activități industriale 53,2%, metalurgie 16,3%, confecționarea articolelor de îmbracaminte 7%, extracția și prepararea minereurilor metalifere 6,5%, construcții metalice și produse din metal 5,5%, prelucrarea lemnului 4,5%, fabricarea altor produse din minerale nemetalice 3,6%.
Activitatea turistică, încurajată de existența unui cadru natural atractiv, este de asemeni o premiză pentru dinamizarea mediului de afaceri în zona periurbană a municipiului reședință de județ. Capacitățile turistice totalizează în prezent cca. 1.300 de locuri, majoritatea în baza hotelieră a municipiului, precum și un număr de aproximativ 150 de locuri în pensiuni.
1.3.2. Accesibilitate
Baia Mare este al III-lea centru de importanță regională din Regiunea N-V, fiind elementul de conexiune al zonei adiacente cu teritoriul național. Datorită poziției sale geografice avantajoase, Baia Mare întrunește atributele unui însemnat nod rutier si feroviar, constituind punctul de convergență pentru localitățile din împrejurimi: Baia Sprie, Recea, Tăuții Măgherăuș.
Municipiul este deservit de linia 400 Satu Mare- Baia Mare- Jibou-Dej, tronson de cale ferată neadaptate unui trafic conform normelor europene în vigoare, cu treceri la nivel cu calea ferată care nu dispun de instalații automate de semnalizare rutieră, fiind fără bariere și nepăzite.
Baia Mare beneficiază de legături aeriene prin prezența aeroportului de la Tăuții Măgherăuș. Aeroportul are o infrastructură și dotări neadaptate unui trafic de călători și marfă în condiții de siguranță și confort. În municipiul Baia Mare funcționează un terminal de transport combinat de mărfuri.
1.3.3. Servicii publice
Serviciile publice locale sunt prestate de societăți comerciale pe acțiuni, avînd ca și acționar majoritar Consiliul Local, precum și de institutii publice de interes local care au calitatea de ordonatori de credite. Consiliul Local al municipiului Baia Mare este cel care numește conducerea acestora și exercită controlul asupra modului în care acestea funcționează. Aceste entități prestează următoarele servicii publice:
apă potabilă, canalizare, întreținerea rețelei - SC VITAL SA
transport în comun - SC URBIS SA
energie termică – SC ENERGOTERM SA
asistență și protecție socială - S.P.A.S
ambient urban, zone verzi - S.P.A.U
administrarea patrimoniului local - S.P.A.P.L.U
Activitatea de salubrizare a fost concesionată de SC Drusal SA. În oraș există agenți economici care au dechis puncte de colectare a deșeurilor reciclabile atât de la populație cât și de la agenți economici. În Municipiul Baia Mare există un depozit de deșeuri industriale (rampa Săsar) situat la 1,5 km de zona locuită, având o suprafață de 3 ha. pe care se elimină deșeuri inerte. Deșeurile de la exploatarea minieră și a carierelor și de la tratarea fizică și chimică a mineralelor reprezintă 90% din totalul deșeurilor industriale. Există o singură haldă de zgură aparținând societății comerciale SC ROMPLUMB SA ocupând o suprafață de 1,2 ha. și amplasată în incinta societății.
Serviciul de sănătate și asistență socială se realizează prinrețeaua sanitară care cuprinde 3 unități spitalicești, cabinete medicină de familie, cabinete stomatologice și farmacii. La nivelul municipiului se înregistrează următoarea repartizare a personalului și capacităților de dotare medicală:
Populatie
Medici
Cadre sanitare medii
Paturi
Nr.loc/
medic
Nr.med/
1000loc
Nr.loc/
cadru sanitar med
Paturi/
1000loc
Baia Mare
142651
378
1514
1477
377,4
2,6
94,2
10,3
(Sursa: PATZ Munții Gutinului, elaborat de INCD Urbanproiect Bucuresti 2007).
La nivelul anului 2003 se înregistrează, conform datelor de la Direcția Generală de Asistență Socială și protecția copilului Maramureș (Sursa: PATZ Muntii Gutinului, elaborat de INCD Urbanproiect Bucuresti 2007) o structurare a sistemului de protecție a copilului în :
centre pentru copii școlari
centre de tip familial
centre pentru copii școlari cu deficiente
centre pentru copii preșcolari cu deficiențe
centru de primire in caz de urgență
In Baia Mare se găsesc 3 centre de plasament și 14 centre de tip familial insumând 228 și respectiv, 163 de copii.
Dotările culturalecuprind : 3 teatre, o casă de cultură, 3 cluburi pentru diverse categorii de populație, o grădină zoologică și 2 muzee – de mineralogie și de etnografie.
Transportul public la nivelul municipiului Baia Mare cuprinde și legătura cu comunele limitrofe, orașul Baia Sprie și orașele Cavnic și Ulmeni. Mijloacele de transport circulă pe 12 linii de autobuz, una de troleibuz și 17 linii speciale (spre unitățile economice la orele de schimb) iar spre comunele limitrofe și orașul Baia Sprie pe 10 linii exterioare.
1.3.4. Educație și cercetare
Analiza datelor cu privire la dotările din domeniul învățământului s-a întocmit pe baza Fișelor localităților 2003 furnizate de Direcția de Statistică a Județului Maramureș. (Sursa: PATZ Munții Gutinului, elaborat de INCD Urbanproiect Bucuresti 2007)
Populatie
Nr.elevi/
clasa
Nr.elevi/
cadru didactic
elevi
cadre
didact.
sali
Baia Mare
142651
29,98
13,53
28695
2120
957
(Sursa: PATZ Munții Gutinului, elaborat de INCD Urbanproiect Bucuresti 2007).
La nivelul municipiului Baia Mare sunt prezente toate formele de învățămant, primar, gimnazial, liceal și superior. Alături de învățământul liceal este prezent și cel al școlilor de maiștri, dat fiind specificul industrial sporit al zonei.
Indicatorii cu privire la raportul dintre dotarea școlară, numărul de elevi și numărul cadrelor didactice relevă o distribuție neuniformă in teritoriu. Pentru zona de studiu se remarcă un raport elevi-cadre didactice favorabil, situat sub media pe tară (14,24), dar peste media pe județ (13,42).
Baia Mare este un centru universitar cu tradiție în pregătirea specialiștilor din domeniul industriei siderurgice neferoase. Universitatea de Nord structurată in 4 facultăți, 23 specializări universitare cuprinde cca 2400 de studenți și 1900 în facultăți particulare. Importanța învățământului universitar din Baia Mare se limitează la nivel local.
Pentru dezvoltarea sistemului de învățământ superior de stat și privat în Baia Mare, având ca obiectiv principal dublarea numărului de studenți în 2008 față de 2004, Primăria Municipiului Baia mare susține următoarele macroproiecte:
Zona educațională Sud: Campusul Universitar Multimedia (UBM) pentru Cercetare-Dezvoltare;
Zona educațională Centrală: (Lic. Eminescu, GS. Telecomunicații – Barițiu, Lic. Economic-Titulescu, GS. Construcții – Saligny, Lic. Racoviță, Universitatea V.Goldiș), pentru Dezvoltare-Proiectare
Zona educațională Nord: (Gs. Tehnic nr.1, Lic. CD Nenițescu, Lic. Nemeth Laszlo, Universitatea Bognad Vodă) pentru Dezvoltare Durabilă, pentru a crea zone de maximum impact și multiplicare în toată zona metropolitană Baia Mare.
1.4.Dinamica investițiilor
1.4.1. Investiții în sector privat
Investițiile realizate în semestrul I 2006 au înregistrat o creștere de 33,4% față de semestrul I 2005. În cadrul cheltuielilor de investiții, utilajele si mijloacele de transport dețineau 58,8%, lucrările de construcții au reprezentat 29,4% din total. Distribuția investițiilor realizate în semestrul I 2006 pe ramuri, situează industria prelucrătoare pe primul loc (40,4%), urmată de industria extractivă (1,6%), agricultură și silvicultură (1,2%). În cadrul sectorului terțiar ponderi mai mari s-au înregistrat în administrația publică (29,3%), comerț (12%), învățămant (7,2%), transport și depozitare (4,8%), sănătate și asistență socială (0,6%).
1.4.2. Investiții în sector public
Obiectivele de investiții realizate în municipiul Baia Mare perioada 1995- 2007 sunt următoarele:
Domeniul
Total investiții realizate
Pondere total %
Modernizare si reabilitare circulații
13
4.10
Mediu
3
0.95
Echipare edilitară
176
55.52
Studii și proiecte
9
2.84
Reabilitare urbană
85
26.81
Transport în comun
5
1.58
Extinderi clădiri publice/ construcții noi
19
5.99
Siguranța circulației
7
2.21
Sursa: Prelucrare date din Strategia de dezvoltare a Municipiului Baia Mare
1.5.Calitatea mediului
Analiza calității factorilor de mediu s-a făcut pe baza datelor furnizate de APM Maramureș și SGA Maramureș.(Sursa: Starea economică și socială a municipiului Baia Mare în semestrul I 2006, Direcția Județeană de Statistică Maramureș)
1.5.1. Calitatea aerului
Poluarea aerului în zona Baia Mare este determinată de emisiile de poluanți, proveniți de la unități economice cu profil metalurgic, la care se adaugă emisiile provenite din arderile de combustibili în procesele tehnologice, de la centralele termice și din traficul rutier.Principalele surse responsabile de poluare atmosferei sunt: SC „Romplumb” SA Baia Mare și SC „Cuprom”
SA Baia Mare. Poluanții emiși în atmosferă pentru care au fost efectuate măsurători sunt: SO2, NO2, NH3, pulberi în suspensie cu determinarea conținutului de plumb, cadmiu, cupru, mangan, zinc, fier și pulberi sedimentabile cu determinarea conținutului acelorași metale.
1.5.2. Calitatea apelor de suprafață
Izvoarele critice din punct de vedere al calității apelor de suprafață este zona din aval de Săsar. Poluarea râului Săsar este determinată în principal de activitățile miniere ce aparțin de Sucursala Minieră Baia Mare, ca urmare a exploatării necorespunzătoare a stațiilor de epurare a apelor de mină.
Sursele principale de poluare a apelor sunt unitățile de extracție și preparare a minereurilor neferoase aparținând Sucursalei Miniere Baia Mare (E.M. Baia Sprie, E.M. Herja, E.M. Aurum, E.M. Băiuț, E.M. Cavnic, Flotația Centrală), SC „Cuprom”, SC „Romplumb”, SC „Transgold”, precum și stațiile de epurare a apelor menajere orășenești din Baia Mare.
Din analizele efectuate rezultă că o parte a indicatorilor de calitate a apelor evacuate (suspensii, sulfați, ioni de metale grele – Zn, Mn, Cu, CBO5, CCO-Mn) au avut depășiri față de valorile maxime admise conform normativelor de calitate a apelor uzate evacuate, dar în mod diferențiat pentru fiecare dintre sursele de poluare.
1.5.3. Calitatea solului
Poluarea solului este cauzată în principal de activitățile din domeniul minier, la care se adaugă gestionarea deficitară a deșeurilor. Principalele surse de poluare chimică a solului, având un caracter istoric, din zona Baia Mare sunt SC „Romplumb” SA, SC „Cuprom” SA, iazurile de decantare ale uzinelor de preparare, haldele de steril de mină rezultate în urma activităților de exploatare minieră și apele de mină. Din datele prezentate rezultă influența surselor de poluare în degradarea calității solului în timp, fiind vorba de o poluare remanentă, la care se adaugă și o poluare prezentă ca urmare a neînlăturării cauzelor și consecințelor poluării.
