Orasul Baia Sprie este localizat in Regiunea de Dezvoltare de Nord Vest a Romaniei, la o distanta de 10 km est de municipiul Baia Mare, resedinta judetului Maramures, la baza sudica a platoului montan Oas Gutai Tibles, la o altitudine de 380 m.
Pe o suprafata administrativ teritoriala de 9602 ha, localitatea Baia Sprie are in componenta : orasul Baia Sprie si satele: Chiuzbaia; Satu Nou de Sus si Tautii de Sus.
Incepand cu anul 2006, orasul Baia Sprie este membru fondator al Asociatiei de Dezvoltare Intercomunitara “Sistemul Urban Baia Mare” si al Asociatiei Microregiunea de Dezvoltare a Muntilor Gutin.
Din punct de vedere al coordonatelor geografice, orasul Baia Sprie se situează la 47:39:33N (47.6592) latitudine nordică și respectiv 23:42:15E (23.7043) longitudine estică.
·Relief si geologie
Baia Sprie este localizata in zona deluroasa a depresiunii Maramures., limitata la est de muntii vulcanici Gutai, iar la vest de Muntele Ignis (andezite si sedimente depuse in depresiuni intramontane, precum Chiuzbaia). Altitudinea medie este de 800 m iar fragmentarea reliefului este semnificativa. La contactul dintre munti si depresiunea Maramures se afla piemontul Seini – Baia Mare – Baia Sprie.
·Clima
Climatul este specific zonelor submontane, cu o temperature medie anuala de 9-C, ploi abundente care creaza o retea hidrografica densa.
·Resurse de apa
Localitatea este traversata de catre raul Sasar (de la este la vest) si de afluentul sau raul Suior. In zona exista doua lacuri : Lacul Albastru (rezervatiei naturala,) si lacul Bodi Mogosa (artificial, construit pentru aprovizionarea lucrarilor miniere si amenajare turistica).
·Resurse minerale
Zacamantul Baia Sprie este un depozit tipic de minereu de aur, argint si polimetale - formand sistemul centurii vulcanice inferioare a Carpatilor. Zona este bogata in argile de China (ca rezultat a impactului solutiilor hidrotermale cu rocile vulcanice) si rezerve de andezit. Zona de contact intre Muntii Ignis si piemont este caracterizat prin prezenta izvoarelor minerale bicarbonate.
Solul podzolic prevaleaza in zona alaturi de solul brun in paduri si pasuni si sol aluvial in terasele raului Sasar.
In conformitate cu datele recensamantului populatiei din 2002, Baia Sprie avea o populatie de 16,626 persoane (populatie stabila), egal distribuita ca sex. Cresterea naturala in perioada 1997-1999 avand valori pozitive dar in descrestere.
Populatie activa / inactiva
Populatia activa este estimata la 35% din populatia totala, iar 16% din populatie o reprezinta pensionarii.
·Varsta populatiei
Distributia populatiei pe sexe si varsta este echilibrata. Aproximativ 66.5 % din totalul populatiei are varsta cuprinsa intre 15 si 59 de ani, iar populatia tanara alcatuieste aproximativ 19 % (conform acelorasi statistici oficiale/ 2002).
·Diversitate etnica si culturala
Majoritatea populatiei este alcatuita din romani (70%), urmata de Maghiari (20%) si Rromi. Cele mai imporatante religii locale sunt cea Ortodoxa si Romano-Catolica.
Numarul total de angajati in Baia Sprie a scazut de la 4,609 in 1997 la 4,004 in 2002 si sub 3700 in 2007 ca urmare a inchiderii minelor din localitate sau din comunitatea invecinata Cavnic.
Procesarea produselor acoperea 30% din numarul de angajati/ 2002. Data primite indica o crestere a persoanelor anagajate in institutiile publice (1,18%) cu 1.69% in comert. In timp ce locurile de munca din transport, comunicatii si utilitati au o tendinta crescatoare, cele din agriculture sunt la un nivel minimal (64 persoane in 1998, 2 persoane in 2000 and 16 in 2002).
Aproximativ 300 de companii (SRL) aveau sediul social inregistrat in Baia Sprie, acoperind mai ales domeniile productie si servicii.
In mod traditional peste 50% din veniturile populatiei locale proveneau direct sau indirect din minerit ,in timp ce sectorul privat contribuia cu 20% (in principal activitati comerciale, exploatarea lemnului, productia de alimente). Aditional veniturile din serviciile publice (administratie, sanatate si educatie) aduceau alte 20% din totalul veniturilor populatiei din Baia Sprie. Venituri reduse mai proveneau din pensii si alte ajutoare, beneficii sociale.
Dupa 2007, sursa traditionala de venituri (minerit) fiind eliminata, forta de munca activa a migrat spre activitatile economice derulate in municipiul Baia Mare, sectorul privat furnizand o pondere majoritara din veniturile populatiei.
Din suprafata totala de 9602 ha a orasului Baia Sprie, peste jumatate (56%) o reprezinta padurile. Terenurile agricole ocupa 36%, diferenta fiind acoperita de terenuri neagricole (cursuri de apa, infrastructura, intravilan construit si terenuri neproductive).
·Industria
In urma inchiderii minelor, industria in care nu s-au creat in ultima decada mai mult de 100 de noi locuri de munca, (ateliere metalurgice), si-a pierdut rolul strategic in comunitate. Nici scenariile elaborate participativ nu arata a incredere a locuitorilor in revitalizarea ei.
·Constructiile
Firmele de constructii locale nu au reusit sa creeze un debuseu pentru cresterea ponderii acestui domeniu in economia locala. Revigorarea turismului ar permite in prima faza o crestere a activitatilor in domeniul constructiilor (date comparative 122 persoane angajate in constructii in 2000, 36/ 2002, 95/2004).
·Agricultura
Baia Sprie are o suprafata agricola limitata (3,521 ha) cu o fertilitate naturala scazuta a solului. Cele mai importante culturi fiind orz (110 ha), grau si porumb (70 ha) si cartofi (50 ha). Livezile acopera 58 ha, iar legumele sunt cultivate doar pe loturi mici familiale.
Cresterea animalelor include cresterea viteilor, porcilor, oilor si pasarilor. Un abator, modernizat prin fonduri SAPARD, asigura procesarea carnii. Mai functioneaza brutarii si firme de procesare a alcoolului. De mica amploare este cresterea albinelor si producerea mierii.
Padurile ocupa o suprafata mare (5,371 ha), din care mai mult de jumatate apartine statului si este administrate de Romsilva, in timp ce suprafetele private, sau publice cu character privat ocupa doar 506 ha. Reteaua de infrastructura forestiera este bine dezvoltata si intretinuta. In pofida potentialului nu exista o colectare si valorificare a fructelor de padure iar facilitati de procesare a acestora nu exista.
·Turism
Infrastructura turistica include un hotel de 3 stele si un centru turistic de 3 stele cu 3 moteluri, cu un total de 150 de locuri de cazare. In ultima perioada, constructia de pensiuni turistice devine atractiva pentru investitorii mici si mijlocii. In oras functioneaza 3 restaurante. Nu exista un sistem de monitorizare locala a turistilor care tranziteaza orasul sau care viziteaza obiectivele lui turistice. Numarul turistilor cazati in locatiile turistice a crescut de la 6,000 persoane in 2002 la 8,500 persoane in 2003 si peste 10.000 in 2006 (sursa Primaria Baia Sprie).
La 10 km de oras se afla hotelul - cabana Mogosa, la 1272 m altitudine in Muntii Gutai, langa lacul Bodi, zona traditional de petrecere a timpului liber si practicarea sporturilor de iarna. In aceeasi zona se afla situat si complexul turistic Suior, complet reabilitat beneficiind de o infrastructura competitiva. Atractiile turistice sunt diverse, pe langa peisajul montan, acestea includ 17 cladiri istorice (monumente), 2 situri istorice (ex: Biserica Romano - Catolica din sec. XIX, manastirea iezuita, etc.).
Zona Chiuzbaia, la poalele muntelui Ignis ofera pe langa rezervatiile geologice fosilifere si coloane bazaltice, obiective de turism religios si folclorice: arta traditionala a prelucarii si spalarii imbracamintei din lana.
Baia Sprie ese aprovizionata cu apa potabila din 4 surse subterane si 3 de suprafata.O retea de transport si distributie a apei de 78 km asigura conectarea a 82% din utilizatorii locali casnici si industriali. 74% of dintre locuinte sunt conectate la un sistem public centralizat sau individual de canalizare (recensamantul 2002). A fost initiata reabilitarea, extinderea si modernizarea retelei locale de canalizare printr-un proiect PHARE/ 2001 – programul de infrastructura mica.
Reteaua de furnizare a energiei si incalzirii
Baia Sprie este conectata la sistemul national de furnizare a energiei electrice , asigurand furnizarea de electricitate in peste 98% dintre locuinte/ consumatori locali, iar incalzirea este produsa in sistem individual.
Locuinte
Orasul Baia Sprie are un aspect urban, incluzand cladiri multietajate deteriorate (orasul nou – Microraion Vest) dar si case individuale bine intretinute (orasul vechi). Satele au un aspect rural (majoritatar case individuale).
Au fost inregistrate peste 3,500 de cladiri (incluzand atat gospodarii cat si locuinte in blocuri cu apartemente). Au fost initiate investitii pentru conservarea locuintelor istorice. S-a inceput constructia a peste 40 de apartmente sociale (tineri) asa cum a fost specificat in Planul judetean antisaracie si includere sociala inca din anul 2003/ HCJ 37/2003).
Infrastructura de acces si comunicatii
Orasul are o buna pozitie, legand principalele orase ale judetului (Baia Mare – Sighetu Marmatiei). Cea mai apropiata linie/ statie de cale ferata se afla la 10 km in Baia Mare cu care orasul Baia Sprie are o buna conectivitate prin reteaua de transport auto a persoanelor si marfurilor. Pe de alta parte toate legaturile Municipiului Baia Mare cu partea estica si nordica a judetului, trec prin Baia Sprie.
Reteaua locala de drumuri acopera 51 km din care 34 km sunt modernizati. Serviciile de comunicare includ telefonia fixa digitala, retele de telefonie mobile, o retea extinsa de cablu TV acopera si satele apartinatoare.
Managementul deseurilor
Colectarea si transportul deseurilor din localitate este asigurat de catre o companie privata (SC DRUSAL SRL) care asigura si depozitarea in depozitele de deseuri din imprejurimile municipiului Baia Mare.
·Servicii
Educatie
Sistemul educational din Baia Sprie include : 2 gradinite, 3 scoli primare si secundare (incluzand si comunitatile rurale), 1 grup scolar cu profil auto care include un liceu si o scoala de arte si meserii. In oras functioneaza 1club sportiv. Cea mai apropiat unitate de invatamant superior se afla in Baia Mare la 10 km distanta.
Peste 2400 de elevi sunt inclusi in sistemul educational local (mai ales in cel primar si gimnazial). Absenteismul scolar se afla la coate foarte reduse . Incepand cu anul 2003, specializarea in turism fost introdusa in programa liceului local (1 clasa).
Asistenta sociala
Infrastructura de sanatate a orasului include 1 spital (cu mai multe specialitati), o policlinica, 2 farmacii, 4 stomatologii si 14 cabinete medicale. Serviciul ambulatoriu de urgenta este localizat in municipiul Baia Mare. Personalul implicat in infrastructura de sanatate locala numara peste 70 de persoane.
Un centru social de gazduire a persoanelor varstnice functioneaza in oras cu reabilitari si modernizari aplicate prin atragerea de finantari PHARE, iar peste 40 de persoane fara locuinte erau inregistrate in Baia Sprie in conformitate cu raportul judetean “ pentru antisaracie si promovarea incluziunii sociale” (HCJ 37/2003).
Asistenta sociala este furnizata pentru ajutor de incalzire (279 de persoane), ajutor sociale (174 de persoane) si ajutor pentru copii (peste 1500).
·Institutii publice
Primaria Baia Sprie este organul executiv al administratiei publice locale; cu un personal angajat de peste 40 de persoane. Consiliul Local este organul local de decizie si este alcatuit din 19 membrii alesi de populatie.
·Retele sociale
In Baia Sprie sunt inregistrate 14 forme de asociere neguvernamentala (ONG) dar mai putin de jumatate din ele sunt functionale si active. Dintre cele active, domeniile in care isi desfasoara activitatea sunt: sport, servicii sociale (asociatii de pensionari) si agricultura (4 asociatii).
.jpg)
Orasul Baia Sprie este localizat in Regiunea de Dezvoltare de Nord Vest a Romaniei, la o distanta de 10 km est de municipiul Baia Mare, resedinta judetului Maramures, la baza sudica a platoului montan Oas Gutai Tibles,.jpg)