Abonati-va la newsletter-ul Sistemului Urban Baia Mare pentru a primi periodic noutati si oportunitati din regiune.
Introduceti adresa Dvs. de e-mail:
Orașul Cavnic
1.Localizare
Orasul Cavnic, ca unitate administrativ-teritorială constituită dintr-o singură localitate, este situat geografic in partea de nord-vest a Romaniei, respectiv in partea centrală a judetului Maramures, la 32 km de municipiul Baia Mare si la 30 km de municipiul Sighetu Marmației, la poalele Munților Gutâi.
Oras de altitudine asezat pe un teren cu puternice denivelări (diferente de altitudine cuprinse intre 550 m si 1.050 m), aflat intre inălțimile Gutâiului (de aproape 1448 m: Varfurile Mogosa, Rotunda si Hija), pe o vale deosebit de pitorească, cu orientarea generală N-NE, brăzdat de valea Raului Cavnic, Valea Gutinului si afluenții lor, Cavnicul se invecinează la N cu comuna Ocna Sugatag (stațiune balneară), la NV cu comuna Sisesti, la N-E cu comunele Budesti si Băiuț, iar la S cu comuna Cernesti.
Cavnicul, datorita numarului mare de zile de iarna este cunoscut ca si polul zapezii din Maramures, lucru care constituie un avantaj pentru cei ce iubesc sporturile de iarna. Domeniul schiabil de la Cavnic masoara 8,5 kilometri lungime.
Avand un teritoriu administrativ de 2359 ha si o populatie de peste 5000 locuitori (5205 locuitori conform Recensămantul populatiei la 31.12.2002), Cavnicul ocupă pozitia de
oras cu influenta locală de polarizare de rangul II, in ierarhizarea sistemelor de asezări in
cadrul Regiunii de Dezvoltare Nord-Vest
2.Relief
Orasul Cavnic este un oras de altitudine, asezat pe un teren cu diferențe de altitudine cuprinse intre 550 m si 1.050 m, aflat intre inălțimile Gutaiului (de aproape 1448 m) Varfurile Mogosa, Rotunda si Hija. Râul Cavnic strabate orasul.
Inclinarea versaților prezintă o gamă foarte variată de valori, dominand cele de peste 30° care se intalnesc in zona montană propriu zisă; in sectorul Munceilor Băii Mari, Cavnicului si Baiuțului acestea sunt cuprinse in medie intre 10 pană la 15°.
3.Clima
In zona montană sunt caracteristice verile mai răcoroase si cu precipitații mai abundente si iernile lungi, cu abundență de precipitații sub formă de zăpadă.
Temperatura medie anuală pentru zona Cavnic se situează intre 7-7,5 ° C, dar pe subzone poate cobori pană la 4-5°C in locurile inalte.
Riscurile climatice. Dintre riscurile climatice care nu trebuie trecute cu vederea sunt: grindina, seceta, inghețul timpuriu si dezghețul tarziu, dar si ingheturile tarzii, poleiul, stratul de zăpadă, inundatiile si viiturile. Toate acestea sunt susceptibile să producă pagube si disfunctii in agricultura, transporturi, funcționalitatea economică etc.
4.Solul
Structura solului in zona Cavic, este, in general stabilă, fiind formată dintr-un strat stabil sub pămant vegetal, pană la o adancime de cca 10 m, compus din pietris, bolovănis, rezultat din eroziunea in timp a solului, aduse de valea Raului Cavnic. Acesta se află asezat pe un strat de marnă, in jumătatea din aval a orasului, si, pe andezit, in jumătatea aflată in amonte, unde se află si unitățile miniere. Instabilitatea solului se manifestă totusi
in două zone unde stratul de pietris este mult făramițat, devenind nisipos: una pe versantul sudic al Gutaiului, in apropierea zonei centrale si alta pe zone din jurul stadionului de fotbal, zone care din cauza precipitatiilor abundente prezintă risc de alunecări.
Rocile utile, cu multiple intrebuintări sunt reprezentate prin argilă caolinoasă la Cavnic, argile refractare pe raza comunei Băiut, nisipuri si pietrisuri in albiile minore ale raurilor. Suprafața solului este supusa eroziunii, pe terenurile de pajisti cu pante de peste 15% din zona colinară inaltă sau cu pante de peste 30% din zona montană.
Riscul de accentuare a eroziunii este foarte ridicat in caz de păsunat abuziv sau alte activități care pot distruge pajistile (turism supradimensionat).
In zonele de rețele hidrografice mărginite de versanți cu inălțimi medii si in care inclinarea terenului este pană la 45 grade , in timpul viiturilor se produc atat eroziuni verticale cat si laterale.
5.Hidrografia
Apele de suprafață.
Aspectul actual al rețelei hidrografice este rezultatul unei indelungate evoluții si al unor necontenite prefaceri. Ea a inceput să se contureze incă din faza tortoniană, căpătand o structură asemănătoare cu cea de astăzi. In fazele geologice următoare, ea a suferit o serie de modificări, datorită proceselor de captare, a schimbărilor climatice si modificarilor suferite de nivelul de bază. In general, datorita precipitațiilor bogate ce cad in tot cursul anului (in medie de 995,0 mm), sursele de apă ce formează scurgerea sunt foarte bogate, iar densitatea retelei de drenaj este destul de ridicată, avand valori intre 0,5-0,6 km/km2. Valorile variază si in funcție de tipul rocilor ce alcatuiesc suprafata de drenaj, porozitatea rocilor, gradul de acoperire si tipul de vegetație, energia reliefului s.a.
Rețeaua hidrografică este reprezentată de o vale deosebit de pitorească, cu orientarea generală N-NE, brăzdat de valea Raului Cavnic L34 km, Valea Gutinului si afluenții lor, care fac parte din bazinul hidrografic Somes-Tisa.
6.Vegetația: Rezervații si obiective naturale ocrotite
Predominarea reliefului muntos si deluros determină o mare extensiune a pădurilor. Din acestea, pădurile de fag si carpen ocupă versanții munților. Pe culmile cele mai inalte ale munților se intalnesc pădurile de fag in amestec cu brad, molid precum si pajisti, păsunile alpine.
In luncile raurilor se dezvoltă pajistile alături de diverse specii de hidrofile (pipirig, rogoz).
In porțiunile cu relief mai montan din Munții Gutin se intalnesc numeroase mlastini oligotrofe (tinoave, turbării) cu diferite specii de muschi de turbă, rogozuri si unele rarități floristice.
7.Florile de mină
O altă valoare a locului o reprezintă "florile de mină". Activitatea neogenică vulcanică a dat nastere unei diversități de forme si culori in cristalizarea mineralelor. Multe din exemplarele recuperate din munții Cavnicului apar ca piese de rezistență in galeriile expoziționale din lumea intreagă. Renumit este “diamantul de Maramures” sau Cristalul de stancă, dar si prețioasele “stibine”, precum si alte comori ale subsolului.
8.Aerul
Poluarea aerului in zona Cavnic este determinată de emisiile de poluanți, proveniți de la unități economice, la care se adaugă emisiile provenite din arderile de combustibili in procesele tehnologice, de la centralele termice si din traficul rutier. In absența factorilor poluatori, Cavnicul ar fi o zonă cu aer foarte curat, mai mult de 70% din suprafața sa fiind in zonă nepoluată atmosferic, doar cca 30% fiind zonă moderat poluată atmosferic.
9.Piata fortei de munca
La Recensămantul populației din 2002, forța de muncă reprezenta 39,6% (2068 persoane) din totalul populatiei, din care in minerit si prelucrarea minereurilor lucrau 51,8% (1062 persoane). Forța de muncă autohtonă reprezenta 94,2% din total, restul de 5,8% erau navetisti (118 persoane), din care 21,1% din Baia Mare.
Cavnicul oferea servicii si locuri de muncă prin care isi manifesta rolul de centru polarizator, prin atragere de forță de muncă din satele de pe valea raului Cavnic (Copalnic, Vad, Făuresti, Plopis, Surdesti), din satele comunelor Cernesti, Sisesti si Budesti spre minerit, in cea mai mare parte.
10. Educatie
In oras funcționează un liceu cu 273 de elevi si 23 de cadre didactice, scolarizand si elevi din satele comunelor Copalnic Mănăstur, Sisesti, Budesti (10,6%).
In orasul Cavnic se găseste un Centru social multifuncțional, care este rezultatul unui proiect aplicat de către Consiliul Local Cavnic, Finantator Programul Phare 2001 Coeziune Economică si Socială, Schema de investitii in servicii sociale Linie de Buget RO 0108.03.03, Valoarea grantului: 120469 eur, reprezentand 90% din valoarea totala a proiectului. Scopul proiectului: Este de a oferi servicii sociale adecvate grupurilor țintă identificate ca vulnerabile social, in condițiile organizării activității specifice, in cadrul unui centru social multifuncțional reabilitat si modernizat.
11. Industria
Cu toate că tradițional ponderea cea mai mare au avut-o industriile legate de exploatarea minereurilor, gradul de complexitate a activitătii industriale a crescut, s-a diversificat, in zonă apărand provocări si oportunități noi, care au determinat si apariția unor ramuri ale industriei prelucrătoare, mica industrie alimentară de industrializare a cărnii si produse de panificație, confecții si prelucrare a lemnului.
modificarea ponderii activităților economice inspre sfera serviciilor si turismului
sansă majoră de relansare economică la nivelul zonei Cavnic.
dezvoltarea microindustriilor de prelucrarea laptelui, a cărnii si pieilor, la nivel local;
incurajarea prelucrarii superioare a lemnului, inclusiv pentru fabricarea de binale, tamplărie pentru construcții, mobilier de grădină, mobilier de interior
12. Turismul
Dacă in anul 1998 orasul Cavnic era considerat un oras minier, cu perspective majore de declin a industriei miniere, clasificat in buletinul statistic ca neavand atractivitate turistică in prezent a devenit una din cele mai atractive si aglomerate locații din județ, pentru practicarea sporturilor de iarnă: ski, sanie, etc.
Cavnic, statiune din Muntii Gutai, intre Baia Mare si Sighetul Marmatiei, se bucura de investitii noi in spatii de cazare si de circa 6 kilometri de partie, echipata cu teleschi. Mogosa se afla foarte aproape de Baia Mare si are o partie omologata pentru competitii. In aceeasi zona se afla si partiile Suior si Izvoare. In propunerile de dezvoltare a turismului accentul se pune pe dezvoltarea circuitului montan- drumetie, alpinism, sporturi de iarnă.
13. Trasee turistice montane in zona Cavnic:
Cavnic (Centrul orasului) – Aleea Vasile Lucaciu – Valea Berbincioarii – La Casuta (Mogosa, capatul Telescaunului Suior). Marcaj banda albastra – 2h – Grad de dificultate usor
Cavnic Valea Suior – Poiana Mlejnita – Secatura - Creasta Cocosului. Marcaj triunghi rosu – 3,5-4h – Grad de dificultate mediu
Cavnic – La cruce ( bifurcatia cu drumul de la Oanta) – Virful Prislop – Virful Varatec – Virful Secu. Marcaj banda rosie – 8 -9 h – grad de dificultate mediu
(Cavnic – La cruce bifurcatia cu drumul de la Oanta) – Pasul Neteda – Virful Gutaiul Mic
(sau Trei Apostoli ) – Virful Gutai – Gutaiul Doamnei – Creasta Cocosului. Marcaj banda
rosie (3/4 traseu de creasta) – 4-5h – Grad de dificultate mediu spre greu.
Cavnic (Mina Boldut) - Valea Gutin (drumul de acces la Cabana Gutin 2,5 Km) – Cabana Gutin – Jgheabu Mare – Gutaiul Doamnei – Creasta Cocosului. Marcaj cruce albastra – 2.5-3h – Grad de dificultate mediu
