Comuna Cicârlău

1.                  Prezentare generală

1.1 Localizare

Comuna Cicîrlău este situată în partea de vest a judeţului Maramureş, la o distanţă de 15 km faţă de municipiul reşedinţă de judeţ, Baia Mare şi 54 km faţă de municipiul Satu Mare. Accesul în comună este asigurat pe drumul naţional DN 1C (E58) şi drumurile comunale DC 101 şi DC 102.

1.2 Descriere generală

Comuna are ca reşedinţă localitatea Cicârlău, iar în componenţa sa, intră de asemenea localităţile:

-    Bîrgău

-    Ilba

-    Handalu Ilbei

Vecinii comunei Cicîrlău sunt: înspre nord, comuna Vama (judeţul Satu Mare), în sud – est, oraşul Tăuiţi Măgherăuş, în sud, râul Someş, care formează limita cu comuna Pomi (judeţul Satu Mare), în nord – vest, localitatea Săbişa şi oraşul Seini.

1.3 Fişă prezentare

Date generale

Situaţia funciară

2.                  Repere istorice

Denumirea localităţii a fost preluată de la Valea Cicîrlăului, care traversează satul de la nord la sud. Localitatea Cicîrlău este atestată documentar din anul 1407, însă primele familii s-au stabilit aici din timpuri mai vechi. Localitatea Cicîrlău este menţionată încă de la începutul  feudalismului şi împreună  cu  cetatea  Seini, aparţineau  de  cetatea  şi  domeniul  Medieşului.

3.                  Cadrul fizico-geografic

Comuna este amplasată în partea vestică a judeţului Maramureş, la circa 15 km V - SV de municipiul Baia Mare. Vestul comunei intră în culoarul de legătură dintre Depresiunea Baia Mare şi Câmpia de Vest.

3.1              Relieful

Localitatea este aşezată în Depresiunea Baia Mare, situându-se în nord-vestul acesteia, în zona de contact cu Dealurile Vulcanice aparţinătoare munţilor Igniş şi pe cursul inferior al Someşului. Depresiunea s-a format la confluenţa râurilor Bârsău şi Lăpuş, cu Someşul, fiind constituită dintr-o succesiune de nivele netede şi largi.

Pe teritoriul comunei Cicîrlău este prezentă câmpia joasă sub 200 m care cuprinde luncile largi ale râului Someş, cotele de nivel frecvente în luncă fiind de cca. 150 - 152 m. Altitudinile medii în localitatea Cicîrlău sunt de 186 m, în localitatea Bîrgău sunt de 150 m, iar în Ilba de 147 m.

3.2               Clima

În Cicîrlău, climatul Depresiunii Baia Mare se personalizează prin climatul din Lunca Someşului. În luncă, condiţiile climatice nu sunt prea variate, drept urmare a unei altitudini relativ constante.

Temperatura medie a aerului: uşor peste 9 grade C. Temperatura medie a lunii ianuarie: -2 ,-3 grade C; Temperatura medie a lunii iulie: 18 - 20 grade C; Precipitaţiile anuale: sub 700 mm faţă de 800 mm în Culmea Codrului.

3.3              Reţeaua hidrografică

Reţeaua hidrografică este relativ densă, cuprinsă între 0,6 şi 0,8 km/km², aparţinând bazinului hidrografic al Someşului, care curge în limita de sud şi de vest a localităţii. Pe teritoriul comunei lunca râului Someş are o lăţime de 2 - 3 km şi un debit mediu de peste 85 m³/s. Regimul hidrografic se caracterizează prin ape mai mari primăvara (cca. 42 % din volumul total anual), cu creşteri destul de importante în perioade de iarnă (23 %). Afluenţii  Someşului  sunt  două  pâraie: Valea  Mare  şi  Tăuaşul, care  se  varsă  în  Someş, adunând  restul  pâraielor (vâlcelelor)  din  hotarul  Cicîrlăului.

4.                  Cadrul demografic

La 1 ianuarie 2.008 populaţia comunei Cicîrlău însuma 4.055 persoane, dintre care Cicîrlău 1.938 locuitori, Bîrgău 215, Ilba 1.433 şi Handalu Ilbei 439, iar la 1 ianuarie 2.009, însuma  4.078 persoane, dintre care 2.043 de sex masculin şi 2.035 de sex feminin.

5.                  Profil socio-economic

Potenţialul economic al comunei Cicîrlău este ridicat, întrucât beneficiază atât de resurse necesare dezvoltării activităţilor industriale şi de construcţii cât şi de condiţii prielnice realizării unei agriculturi performante.

În momentul de faţă, activităţile economice sunt încă în faza de reorientare, întrucât principala funcţie economică a comunei a picat odată cu restructurarea sectorului minier,  fapt ce a avut ca efect creşterea numărului de şomeri precum şi scăderea veniturilor.

Activităţile socio-economice ce se desfăşoară pe teritoriul comunei Cicîrlău pot fi împărţite în următoarele categorii:

- activităţi de tip industrial, construcţii, comerţ şi servicii

- activităţi agricole şi zootehnice

5.1 Activităţi de tip industrial, construcţii, comerţ şi servicii

Comuna Cicîrlău beneficiază de resurse naturale ale subsolului importante, dar care astăzi sunt în cantităţi reduse datorită exploatării îndelungate sau la adâncimi care nu rentează exploatarea. În  zona  montană  se  găsesc  importante  minereuri  complexe  sau  polimetale (Pb, Zn, Cu), în  asociere  cu  aurul  şi  argintul. Până  în  1990  s-au  extras  roci  utile  din  carierele  de  piatră  de  la  Cicîrlău  şi  Ilba, iar din  albia  râului  Someş  sunt  extrase  materiale  utile, sortate  în  balastiere  de  la  Bîrgău  şi  Ilba.

 În momentul de faţă, în comuna Cicîrlău nu există o activitate industrială de proporţii, care să asigure un venit sigur populaţiei, însă există câteva inteprinderi mai mici, cu specializări diverse:

·  industria extractivă

·  industria prelucrătoare

·  construcţii şi transporturi

·  servicii

5.2 Activităţi agricole şi zootehnice

Agricultura este o ramură economică de bază a comunei şi dispune de un potenţial ridicat de dezvoltare, însă gradul de cultivare al terenurilor şi producţiile la hectar sunt scăzute. Se cultivă în special cereale precum grâul, porumbul, ovăzul, plantele tehnice şi legumele. Bovinele, porcinele, cabalinele şi caprinele se cresc mai mult în gospodării individuale.

Teritoriul comunei însumează 7500 ha, din care terenurile agricole cuprind 1644 ha, fiind împărţite după cum urmează:

-   teren arabil – 729 ha

-   păşuni – 494 ha

-   fâneţe – 369 ha

-   vii – 48 ha

-   livezi – 4 ha

Terenul neagricol însumează o suprafaţă de 5856 ha, dintre care 5323 ha reprezintă fondul forestier, 112 ha ape, 61 ha, drumuri şi căi ferate, 294 ha curţi şi construcţii şi 66 ha teren neproductiv.

După cum se observă, terenurile agricole reprezintă numai 21,92 % din suprafaţa totală a comunei. Din acest motiv agricultura nu constitue o ramură economică foarte dezvoltată.

5.3 Silvicultura

Pădurile şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră, inclusiv păşunile împădurite ocupă 5323 ha. Cu suprafaţa totală de 5323 ha păduri, ceea ce reprezintă 70,97 % din total, rezultă că teritoriul administrativ al comunei Cicîrlău este foarte bine împădurit.

Fondul silvic existent este constituit din arbori care fac parte din categoria speciilor de esenţă tare, ce se pretează la executarea lucrărilor de construcţii. Actualmente, la nivelul comunei există câteva inteprinderi care prelucrează lemnul, în localităţile Cicîrlău şi Ilba.

Din fondul silvic al comunei, producţiile secundare, cum sunt ciupercile comestibile sau fructele de pădure, obţinute în mod organizat sunt foarte reduse, fiind înregistrate numai două puncte de colectare, la fel este cazul şi  efectivelor de vânat.

6.                  Forţa de muncă

7.                  Turism

Principalele puncte de atracţie turistică în comună sunt rezervaţia naturală „Rozeta de piatră Ilba”, frumuseţea locurilor  precum şi manifestările culturale ce se desfăşoară în cadrul comunei, şi anume: Festivalul Literar „Vasile Lucaciu”, ce se desfăşoară o dată la 2 ani şi festivalul naţional de folclor „Alină-te dor alină”.

Rezervaţia naturală „Rozeta de piatră” din localitatea Ilba s-a constituit ca arie naturală protejată prin Legea 5/2000 privind aprobarea Planului de Amenajarea Teritoriului Naţional - secţiunea III - a zone protejate.  Rezervaţia  se află în satul Ilba, comuna Cicîrlău având suprafaţa de 0,5 ha.

Rozeta din piatră din localitatea Ilba

8.                  Infrastructura

8.1              Infrastructura de transport

Comuna Cicîrlău este traversată de drumul european E 58, ce asigură legătura cu oraşul reşedinţă de judeţ, Baia Mare şi cu judeţul Satu Mare. Alte categorii de drumuri ce se află pe raza comunei sunt: drumurile de exploataţie agricolă şi drumurile forestiere.

Infrastructura feroviară este slab dezvoltată pe teritoriul comunei. Cele mai apropiate staţii CFR sunt în satul Buşag şi oraşul Seini, situate pe linia Baia Mare – Satu Mare. În satul Cicîrlău este doar un punct de oprire pentru trenurile de persoane.

Infrastructura aeriană – cel mai apropiat aeroport este aeroportul Baia Mare, ce se află pe teritoriul oraşului Tăuţi Măgherăuş, oraş care este de fapt vecinul din partea de sud-est a comunei Cicîrlău.

8.2              Sistemul de alimentare cu apă şi canalizare

În prezent, în comuna Cicîrlău nu există alimentare cu apă sau canalizare în sistem centralizat. Alimentarea cu apă a gospodăriilor individuale şi a instituţiilor publice se realizează din surse proprii, în proporţie de 98 % fântâni şi 2 % foraje. Localitatea Cicîrlău dispune de o sursă amenajată de alimentare cu apă, realizată printr-o captare de apă în bazin şi o reţea de canalizare cu lungimea de  aproximativ 1 km, care deserveşte un număr de aproximativ 30 de gospodarii.

Afară de acestea, în localitate mai există o staţie de pompare, trei puţuri de fântână, care deservesc o parte dintre locuitorii din sat.

8.3              Gospodărirea comunală şi gestionarea deşeurilor

Colectarea deşeurilor menajere de la populaţie, instituţii publice şi agenţi privaţi este realizată de un operator privat din municipiul Baia Mare, cu care Primăria are un contract de delegare a serviciului public de salubrizare a localităţii prin concesiune pe o perioadă de 8 ani. Sistemul de colectare a deşeurilor acoperă 70 % din suprafaţa comunei. Pentru zonele de unde nu este asigurată colectarea deşeurilor „la poartă” se vor amenaja platforme cu containere de capacitate mare  (1- 2 mc). Aceeaşi firmă colectează şi deşeurile de plastic (peturile) de pe raza comunei. Exceptând colectarea peturilor, nu există alt sistem de colectare selectivă.

9.                  Piaţa muncii

Unul dintre obiectivele dezvoltării comunitare durabile îl reprezintă “dezvoltarea socială”. Într-o succintă caracterzare/definire, dezvoltarea socială este, de fapt, un proces de schimbare socială planificată, destinată să promoveze bunăstarea locuitorilor comunităţii.

În cadrul resurselor de muncă se disting mai multe segmente:

a)Populaţia activă – persoane apte de muncă, situate într-un anumit cadru de vârstă, care pot furniza forţa de muncă necesară procesului productiv. În cazul comunei Cicîrlău avem o populaţie activă de 2.150 de persoane;

b)            Populaţia ocupată – cei care participă la procesul productiv sau activităţi colaterale lui (populaţia ocupată a comunei Cicîrlău este de aproximativ 1.800 angajaţi, agricultori, persoane fizice autorizate, etc., care îşi desfăşă  activitatea pe teritoriul comunei).

c)Populaţia şomeră – neocupată, este de aproximativ 100 de persoane – care deşi este aptă de muncă, ramâne în afara pieţei muncii. Acest şomaj determinat de dezechilibre economice poate conduce la un şomaj cronic, cu efecte negative asupra pieţei muncii şi cu pierdere de resurse umane, datorită neutilizării lor.

Din punct de vedere al specificului pieţei forţei de muncă, în comuna Cicîrlău, constatăm următoarele:

-   piaţa muncii este una dezechilibrată, având în vedere situaţia economică la nivel naţional, care a afectat şi locuitorii comunei ceea ce a dus la numerose disponibilizări şi  un nivelul scăzut al cererii de forţă de muncă;

-   un număr scăzut de agenţi economici;

-   un grad redus al ratei ocupării, populaţia ocupată din total populaţie activă fiind redusă;

-   un număr redus de locuri de muncă ofertate;

-   o lipsă de investiţii în sectorul privat;

-   o migraţie a forţei de muncă active şi calificate spre alte zone ale judeţului sau în afara ţării;

-   spirit antreprenorial scăzut;

-   lipsa de oportunităţi privind integrarea pe piaţa muncii, în special privind grupurile dezavantajate: femei, tineri absolvenţi, rromi.

Sub aspectul acestor tendinţe avem de a face, în comuna Cicîrlău, cu o situaţie a pieţei muncii care determină negativ dezvoltarea economică şi care nu beneficiază de o intervenţie atât de natură economică cât şi educaţională în vederea îmbunătăţirii acestei situaţii.