
Municipiul Baia Mare

Oraşul Baia Sprie

Oraşul Cavnic

Oraşul Seini

Oraşul Şomcuta Mare

Oraşul Tăuţii Măgherăuş

Comuna Cicârlău

Comuna Copalnic Mănăştur

Comuna Dumbravita

Comuna Groşi

Comuna Mireşu Mare

Comuna Recea

Comuna Satulung

Comuna Săcălăşeni

Comuna Valea Chioarului

Construcţia Instituţională


Act constitutiv

Statut

Consiliul Director

ROF

Decizii

Plan de activitati

Rapoarte de activitate

Construcţia Teritoriala


Sistem Informaţional Geografic

Plan Amenajare Teritoriu Zonal

Hărţi

Construcţia Financiară


Resurse financiare

Capacitate de cofinanţare

Analiza Financiara 2010

Buget venituri / cheltuieli

Strategia


Strategia actualizata 2010

Aspecte cheie de management

Viziune şi obiective strategice

Politici Programe

Proiecte in implementare

Proiecte implementate

Strategii Locale

Proiecte in parteneriat

Proiecte in evaluare

Analiza Diagnostic 2010

Oraşul Tăuţii Măgherăuş

Comuna Cicârlău

Comuna Copalnic Mănăştur

Comuna Valea Chioarului

Comuna Dumbravita

Comuna Dumbravita

COMUNA DUMBRAVITA

1. Localizare

Comuna Dumbrăviţa este situată în partea central-vestică a judeţului Maramureş, în nord-vestul României. Limitele judeţului Maramureş au luat fiinţă în anul 1968, ca urmare a împărţirii administrativ-teritoriale din timpul socialismului, păstrându-se şi astăzi. Coordonatele geografice ale comunei sunt de 47° 39` - 47° 48` latitudine N şi 21° 10` - 21° 30` long E.

Din punct de vedere al încadrării în reţeaua de localităţi, comuna Dumbrăviţa este localizată în depresiunea Baia Mare şi se întinde pe o suprafaţă de 5167 ha, ceea ce reprezintă 1,33 % din suprafaţa judeţului, având o populaţie de aproximativ 4378 de locuitori. Cel mai apropiat centru urban este municipiul Baia Mare, aflat la 12 km distanţă.

Reşedinţa comunei este localitatea Dumbrăviţa, în componenţa comunei intrând încă cinci sate: Cărbunari, Chechiş, Rus, Şindreşti şi Unguraş.

Terenul arabil (1.620 ha), împreună cu păunile (580 ha), fâneţele (1.790 ha) şi livezile şi viile (313 ha) însumează 4.303 ha, adică 83,27 % din totalul teritoriului administrativ al comunei.

Suprafaţa pădurilor comunei Dumbrăviţa este de 588 ha, adică 11,38 % din suprafaţa totală. Pădurile din comună au un rol de protecţie ecologică, de a împiedica eroziunea solului, precum şi de a satisface necesităţile de lemne de foc şi lucru în construcţii.

2. Istoric

Localitatea Dumbrăviţa a fost atestată documentar în anul 1411 sub denumirea Dobrawycha, fiind menţionată în continuare de mai multe ori, cu acelaşi nume, cu mici modificări.

Urme în apropierea localităţii Dumbrăviţa care dovedesc existenţa pe aceste meleaguri a unor aşezări ce aparţin strămoşilor noştri, au fost descoperite la Suciu de Sus, Vad, Baia Mare, Mireşul Mare, etc.

Pe lângă factorul local pe teritoriul ţării noastre trebuie amintită şi influenţa factorului tracic, grec, roman, iar în Transilvania în special al celui celtic asupra populaţiei geto-dace. De la celţii băştinaşi, dacii au învăţat meseria olăritului. Convieţuirea strânsă între celţi şi daci a avut implicaţii în dezvoltarea culturii de materiale autohtone, în mersul lor ascendent. Dacii au preluat de la celţi nu numai roata olarului, ci şi procedeele de extragere şi prelucrare a fierului. Celţii s-au amestecat cu localnicii şi au dispărut.

Urmele dacilor maramureşeni au reieşit cu ocazia săpăturilor efectuate în anii 1964 – 1965 la Onceşti lângă Sighetul Marmaţiei, pe dealul numit Cetăţuia, care atestă prezenţa unei aşezări de crescători de animale. Aceasta este prima aşezare dacică descoperită prin săpături arheologice pe teritoriul Maramureşului. Cealaltă dovadă de aşezare dacică este descoperită în Mireşu Mare în anul 1938 de un detaşament militar care executa lucrări genistice. A fost găsit un vas mare de lut care conţinea aproape 1.000 de monede din argint, din timpul lui Filip al II-lea şi câteva exemplare din timpul lui Alexandru Macedon.

3. Cadrul fizico-geografic

Comuna Dumbrăviţa este situată în nord-vestul ţării, în partea central-vestică a judeţului Maramureş.

Din punct de vedere al reliefului teritoriul comunei Dumbrăviţa se interferează unităţii depresionare Baia Mare. Relieful este specific zonelor de depresiuni colinare cu mari denivelări de teren alternate cu mici depresiuni plane. Formele de relief sunt specifice regiunii de contact a Depresiunii Baia Mare cu zona montană. Depresiunea Baia Mare reprezintă ea însăşi zona de contact dintre Platforma Someşeană şi Carpaţii Orientali, pe latura sudică a munţilor vulcanici Gutâi şi Ţibleş.

3.1 Clima

Caracteristicile climei în comuna Dumbrăviţa sunt condiţionate îndeosebi de relief, mai ales prin prezenţa formelor înalte situate pe marginile Depresiunii Baia Mare şi orientarea lor, cu influenţă hotărâtoare asupra distribuţiei maselor de aer şi mersului vremii. Lanţul muntos constituie o barieră de protecţie pentru depresiune de curenţii mai reci ai iernii dinspre nord şi est, asigurându-i un regim termic favorabil, fapt ce rezultă şi din prezenţa unor specii de plante termofile, cum este castanul dulce.

Temperaturile medii anuale sunt cuprinse între 3,8 şi 10,4 ºC. Temperaturile cele mai ridicate se înregistrează în lunile iulie iar minimele în ianuarie. Răcirile excesive de iarnă, prin inversiuni de temperatură, constituie o caracteristică pregnantă pentru zonele depresionare, făcându-le improprii pentru culturile mai pretenţioase şi pentru amplasarea unor unităţi industriale poluante. Iernile sunt lungi, iar verile cu temperaturi moderate. Cad bogate precipitaţii în tot cursul anului, media acestora fiind de 949 mm anual. Maximele se înregistrează la începutul verii iar minimele la sfârşitul iernii.

3.2 Vegetaţia

Diversitatea condiţiilor de relief, climă, hidrografie şi sol ale comunei Dumbrăviţa explică varietatea vieţii vegetale şi animale. Vegetaţia bogată alăturată celorlalte condiţii care au creat-o, dă o notă de farmec şi prospeţime peisajului geografic dumbrăviţean. În zona comunei Dumbrăviţa datorită formelor complexe de relief, sol şi un microclimat specific, s-a dezvoltat o bogată vegetaţie reprezentată prin variate asociaţii lemnoase şi ierboase. În structura suprafeţei cultivate, ponderea cea mai mare revine culturilor de porumb, grâu şi cartofi. Pomicultura ocupă şi ea un loc însemnat având suprafeţe întinse de meri şi pruni.

3.3 Fauna

Dintre speciile de interes vânătoresc al căror habitat permanent este teritoriul comunei, amintim: vulpea, căprioara, mistreţul şi iepurele. Mai rar, de regulă iarna, îşi fac apariţia cerbul şi lupul, dar numai în număr mic. Veveriţele pot fi văzute nu numai în păduri şi crânguri, ci şi prin livezile cu pomi mari. Tot aici se afla şi o bogată avifaună formată din păsări comune, autohtone şi migratoare: coţofana, gaiţa, cioara, vrabia, porumbelul, barza, piţigoiul, cinteza, ciocănitoarea, mierla, sturzul, potârnichea, fazanul, rândunica, graurul, cucul, şi multe altele.

4. Cadrul demografic (socio-demografic)

Colectivitatea umană răspândită pe teritoriul comunei Dumbrăviţa, în cele şase localităţi componente, cu o populaţie de naţionalitate română predominantă, este atestată documentar, începând cu anul 1411.

La 1 ianuarie 2009 comuna Dumbrăviţa a înregistrat o populaţie în număr de 4.373 locuitori, dintre care 3.598 sunt de 18 ani şi peste, iar 775 sub 18 ani. Astfel, se observă faptul că, natalitatea în comună este foarte scăzută.

Sporul migratoriu (numărul persoanelor stabilite în comună, raportate la cele care părăsesc comuna) este pozitiv, însă în scădere în ultimii ani. Se constată faptul că, în ultimul timp din ce în ce mai mulţi locuitori părăsesc comuna în favoarea oraşelor din apropiere sau a ţărilor vestice, în căutarea unui loc de muncă şi a unor condiţii de viaţă mai bune.

5. Profil socio-economic

Potenţialul economic al comunei Dumbrăviţa este ridicat, întrucât beneficiază atât de resurse necesare dezvoltării activităţilor industriale şi de construcţii, cât şi de condiţii prielnice realizării unei agriculturi performante.

La nivelul comunei Dumbrăviţa, din punct de vedere socio-economic, activităţile desfăşurate pot fi împărţite în următoarele categorii:

- activităţi de tip industrial, construcţii, comerţ şi servicii;

- activităţi agricole şi zootehnice;

În prezent, comuna are o economie bazată atât pe sectorul secundar cât şi pe cel primar, avantajele naturale şi apropierea faţă de oraş asigurând o alternativă pentru creşterea economică a zonei. Datorită apropierii faţă de municipiul Baia Mare, pe viitor se preconizează realizarea unui parc industrial, proiect în care va fi inclus şi comuna Dumbrăviţa.

Agricultura este una dintre ramurile economice de bază ale comunei, în ultimi ani înregistrând o evoluţie ascendentă. Se cultivă în special cereale precum: grâul, porumbul, ovăzul, plantele tehnice şi legumele. Bovinele, porcinele, cabalinele şi caprinele se cresc mai mult în gospodării individuale. O bună dezvoltare o înregistrează şi pomicultura (măr, par, cireş, nuc şi prun), în special datorită condiţiilor propice.

Condiţiile naturale condiţionează foarte mult modul de utilizare a terenurilor. Teritoriul administrat de comuna Dumbrăviţa cuprinde o suprafaţă totală de 5.167 hectare, din care terenurile agricole însumează 4.303 ha.

Din acestea, terenul arabil reprezintă 31,35 %, adică 1.620 ha. Păşunile ocupă 11,22 % cu 580 ha, iar fâneţele 34,64 %, având o suprafaţă de 1.790 ha. Livezile deţin 5,94 % din totalul fondului funciar agricol, cu o suprafaţă de 307 ha.

6. Turismul

Localităţile comunei Dumbrăviţa se remarcă prin potenţialul turistic oferit de frumuseţea peisajelor naturale şi a satului de munte specific stilului maramureşean, precum şi de principalele atracţii definitorii pentru comună: Băile Cărbunari (ape sulfuroase), Popasul Regal (pe DJ 182 Baia Mare - Târgu Lăpuş), Biserica de Piatră Rus (1815), Biserica de zid şi piatră Cărbunari (1888), precum şi manifestările culturale ce se desfăşoară în cadrul comunei, şi anume: Festivalul anual “Fisculaşul”.

Dumbrăviţa mai are un atu important: tradiţiile şi obiceiurile păstrate nealterate. La marile sărbători, pe uliţele comunei se mai pot zări costumele populare, foarte frumoase, iar o dată pe an, “Festivalul portului, dansului şi al cântecului de pe Ficulaş”, întreaga comună se transformă într-un adevărat muzeu în aer liber.

7. Infrastructura

7.1 Infrastructura de transport

Accesul în comună se face numai pe cale rutieră, principala cale de acces fiind drumul judeţean DJ 182 Baia Mare - Târgu Lăpuş. Legătura din drumul judeţean în sate se realizează printr-o bogată reţea de drumuri comunale, asfaltate şi pietruite. Comuna Dumbrăviţa nu are acces direct la calea ferată. Comuna fiind situată la o distanţă relativ mică, 12 km de Baia Mare, se poate ajunge pe drumul naţional DN 18 B la magistrala neelectrificată Satu Mare – Baia Mare – Bucureşti.

In ceea ce priveste transportul aerian, cel mai apropiat aeroport este Aeroportul Internaţional Baia Mare, situat la 22 de km de comună.

7.2 Sistemul de alimentare cu apa si reteaua de canalizare

Comuna beneficiază de un sistem integrat şi coerent de alimentare cu apă potabilă autorizat, în toate localităţile din comuă, însă în fiecare sat necesită extindere. Autoriăţile locale au făcut deja demersurile pentru realizarea lucrărilor de extindere a reţelei de alimenatare cu apă potabilă. În momentul de faţă, în zonele în care nu există alimentare cu apă în sistem centralizat, acesta se obţine din fântânile aflate în gospodăriile oamenilor sau în imediata apropiere.

Reaţea de canalizare există numai în satele Dumbrăviţa şi Chechiş, însă necesită extindere.

În prezent, sunt în derulare procedurile de obţinere finanţare pentru extinderea reţelei de alimentare cu apă în toate dintre cele 6 sate componente ale comunei, precum şi reţelele de canalizare, astfel că în scurt timp toţi locuitorii comunei vor beneficia de reţele de alimentare cu apă şi canalizare.

7.3 Alimentarea cu gaze naturale

Toate localităţile comunei Dumbrăviţa beneficiază de alimenatare cu gaze naturale în sistem centralizat. Prima localitate care a beneficiat de gaze naturale este localitatea Chechiş, în anul 1995. În anul 1966 a fost introdusă reţea de gaze naturale în localităţile Dumbrăviţa şi Rus, iar în 1998 în localităţile Şindreşti, Unguraş şi Cărbunar.

8. Piata muncii

În cazul comunei Dumbrăviţa avem o populaţie activă de aproximativ 2.300 de persoane.

Populaţia ocupată – cei care participă la procesul productiv sau activităţi colaterale lui este de aproximativ 2.200 de angajaţi, antreprenori, agricultori, etc);

Populaţia şomeră – neocupată, 85 de persoane – care deşi este aptă de muncă, ramâne în afara pieţei muncii.

Populaţia inactivă – care se structurează astfel:

• preşcolară – 152 persoane

• şcolară - persoane 364

• pensionari – 1.446 de persoane

• persoane cu handicap sau persoane cu dizabilităţi – 89 persoane

9. Servicii publice

9.1 Sistemul educational

În prezent, în comuna Dumbrăviţa funcţionează 7 unităţi de învăţământ. Învăţământul gimnazial este prezent în satele Dumbrăviţa, Sindreşti şi Chechiş, având fiecare grădiniţă, şcoală primară şi gimnazială, iar în satele Cărbunar, Unguraş şi Rus este prezent învăţământul primar, având fiecare câte o grădiniţă şi câte o şcoală cu clasele I - IV.

La nivelul comunei există 50 persoane ce funcţionează ca personal didactic, dintre care: la şcoala din Dumbrăviţa 11 profesori, 3 învăţători şi 2 educatoare; la Chechiş 7 profesori, 3 învăţători şi 2 educatoroare, la Rus 10 profesori, 2 învăţători şi 1 educatoare, iar la şcolile şi grădiniţele din Sindreşti, Cărbunar şi Unguraş există câte 2 învăţători şi câte o educatoare.

9.2 Mediul cultural – spiritual

Din punct de vedere al accesului la spaţii pentru cultură, în comună există cămine culturale în toate localităţile comunei. De altfel, comuna Dumbrăviţa se remarcă printr-o activitate culturală intensă, prin intermediul celor trei ansambluri de dansuri populare, recunoscute la nivel naţional şi internaţional: Fisculaşul, Dumbrăviceana şi Chechişelul. Totodată comuna deţine 1 bibliotecă comunală, situată în cadrul primăriei şi încă două situate în cadrul şcolilor generale din Dumbrăviţa şi Chechiş.

10. Dezvoltarea comunei Dumbrăviţa în viziunea administraţiei locale

Conducerea Primăriei Dumbrăviţa, Consiliul Local, a propus mai multe măsuri de regenerare socio-economică a comunei, pe care, aşa cum rezultă din Strategia de Dezvoltare Socio-Economică, le-a supus unor dezbateri publice într-un ciclu de seminarii.

Măsura 1 – Îmbunătăţirea infrastructurii locale de transport

Scop – Creşterea atractivităţii comunei în vederea realizării unor investiţii în economia locală, a promovării potenţialului turistic, acces al producătorilor la pieţele de desfacere, acces al locuitorilor către unităţi medicale.

Activităţi:

- Modernizarea drumurilor de legătură dintre localitatea Dumbrăviţa şi localităţile aparţinătoare comunei, şi modernizare sistem de semnalizare rutieră;

- Reabilitare şi modernizare străzi din interiorul localităţilor;

- Construirea şi reabilitarea unor podeţe şi punţi pietonale afectate de vechime şi uzură;

- Modernizare drumuri de interes economic local;

- Modernizare drumuri de acces la obiective turistice;

- Realizare de lucrări de îmbunătăţiri funciare pentru prevenirea alunecărilor de teren care afectează căile de transport.

Măsura 2 – Utilităţi publice

Scop – Creşterea calităţii vieţii şi a nivelului de trai al populaţiei. Activităţi:

- Extindere reţea comunală de alimentare cu apă potabilă;

- Extinderea reţelei de canalizare în localităţile comunei;

- Extindere reţea de alimenatare cu gaze naturale;

- Modernizarea şi extinderea reţelei de iluminat public;

- Extinderea reţelei de alimentare cu energie electrică;

- Extinderea serviciilor de cablu TV şi internet;

- Realizarea sistemului de iluminat festiv şi decorativ al unor obiective din comună;

- Realizarea unui sistem de colectare selectivă şi gestionare a deşeurilor solide;

Măsura 3 – Infrastructura pentru administraţie, educaţie, sănătate, cultură, culte şi sport

Scop – Creşterea gradului de instrucţie, de educaţie civică, de informare, de formare a unei culturi comunitare şi de îmbunătăţire a stării generale de sănătate a populaţiei.

Activităţi:

- Îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei furnizării serviciilor;

- Îmbunătăţirea procesului de luare a deciziilor la nivel politico-administrativ;

- Înfiinţarea unui serviciu pentru realizarea documentaţiei de depunere, implementarea şi monitorizarea proiectelor prin programe guvernamentale;

- Creşterea capacităţii de absorţie a fondurilor pentru dezvoltarea comunei;

- Promovarea unei arhitecturi armonioase, realizând un echilibru între regimul de înălţime al clădirilor şi densitatea acestora;

- Participarea la programele de dezvolatre în cadrul asociaţiei Sistemul Urban Baia Mare

Măsura 4 – Infrastructura de afaceri

Scop – Dezvoltarea mediului de afaceri, crearea de locuri de muncă şi a premiselor pentru o dezvoltare durabilă a comunei Dumbrăviţa.

Activităţi:

- Facilităţi pentru investitori strategici;

- Încurajarea asocierii proprietarilor de terenuri pentru realizarea de investiţii economice;

- Organizarea spre activităţi economice care să suprapună angajarea forţei de muncă de pe plan local;

- Incurajarea activităţilor economice care să valorifice potenţialul local;

- Reducerea activităţii economice poluante;

- Desfăşurarea activităţilor comerciale numai în spaţii care să corespundă cerinţelor specifice fiecărei activităţi;

- Dezvoltarea prestărilor de servicii la nivel local;

- Măsuri pentru sprijinirea agroturismului;

- Realizarea unei pieţe de desfacere a produselor agro-alimentare locale;

- Înfiinţarea de ateliere meşteşugăreşti;

- Înfiinţarea unei fabrici de pâine;

- Înfiinţarea unui depozit de lemne;

- Facilităţi pentru înfiinţarea de microferme pentru creşterea păsărilor, a animalelor şi microferme pişcicole;

- Înfiinţarea unor centre de colectare şi prelucrare a fructelor de pădure şi a ciupercilor;

- Înfiinţarea unor centre de colectare şi prelucrare a laptelui;

- Facilitarea includerii comunei în circuitul de colectare şi valorificare a produselor agricole biologice;

- Înfiinţarea unui abator şi/ sau a unei carmangerii;

- Înfiinţarea unor mori pentru cereale, care să satisfacă nevoile localnicilor;

- Înfiinţarea de agenţii bancare ;

- Înfiinţarea unui Centru de Consultanţă Locală pentru potenţialii oameni de afaceri de pe raza comunei şi pentru sprijinirea firmelor mici;

- Înfiinţarea de agenţii bancare ;

- Creşterea numărului de pensiuni din comună;

- Promovarea comunei în materialele de publicitate turistică judeţene şi naţionale.


Home \| Contact \| Links \| Messageboard \| Login \| Harta site	Copyright © 2008 SUBM

Abonare la Newsletter

Introduceti adresa Dvs. de e-mail:

Comuna Dumbravita