Abonati-va la newsletter-ul Sistemului Urban Baia Mare pentru a primi periodic noutati si oportunitati din regiune.
Introduceti adresa Dvs. de e-mail:
Construcția Financiară
Construcția financiară a unităților administrativ teritoriale din componența Sistemului Urban Baia Mare
I. Obiectivul studiului
În demersul de caracterizare a stării financiare a unităților administrativ teritoriale, prezenta analiză s-a concentrat asupra:
a. evaluării capacității unităților administrativ teritoriale de a genera venituri în concordanță cu nevoile de finanțare a serviciilor publice locale,
b. evaluării capacității unităților administrativ teritoriale de a reduce o serie de cheltuieli bugetare pentru echilibrarea bugetului local.Prin analiza bugetelor puse la dispoziție de membrii SUBM, studiul realizează prognoze bugetare pe termen mediu, care să pună în evidență capacitatea fiecărei unități administrativ teritoriale de a genera excedent operațional pentru finanțarea investițiilor, în special a proiectelor propuse către ADR Nord-Vest.
II. Metodologie
a. În analiza capacității unități administrativ teritoriale de a genera venituri, propunem utilizarea următorilor indicatori, calculati pentru anii 2003, 2004 si 2005. Sursa datelor o reprezintă execuțiile bugetare anuale.
Veniturile totale
Venituri totale pe cap de locuitor:
Venituri totale
Total populatie
Venituri proprii (inclusiv cote defalcate din impozitul pe venit) pe cap de locuitor:
Venituri proprii (inclusiv cote defalcate din impozitul pe venit)
Total populatie
Ponderea veniturilor din impozitul pe proprietate(terenuri și cladiri) in totalul veniturilor:
Impozitul pe cladiri, terenuri de la persoane fizice si juridice
Venituri totale
Într-o situație ideală, indicatorii calculați pentru unitațile administrative teritoriale analizate sunt comparați cu indicatorii medii pe țară, cu cei ai unor localități similare ca populație, întindere, nivel de dezvoltare economic, social, etc.
Atragem atenția asupra ultimului indicator ca fiind deosebit de important, deoarece impozitele pe cladiri și terenuri - denumite generic și impozite pe proprietate, sunt cele pentru care competențele de așezare, constatare, urmarire, control și încasare ale autorităților publice locale sunt cele mai mari. Pe cale de consecință, ele
reprezintă principala sursă de care autoritățile publice locale pot dispune pentru majorarea veniturilor bugetului local.
b. Evaluarea capacității unităților administrativ teritoriale de a reduce o serie de cheltuieli bugetare pentru echilibrarea bugetului local.
Indicatorii utilizați reflectă “elasticitatea” unor categorii de cheltuieli (în clasificația economică), dată de capacitatea administrației publice locale de a renunța partial sau total la acele cheltuieli. Spre exemplificare, cheltuielile cu plata serviciului datoriei publice locale sunt cele mai puțin elastice, consecințele diminuării sau sistării acestor cheltuieli avînd implicații grave pentru unitatea administrativ teritorială.
In mod evident o situație favorabila pentru unitatea administrativ teritorială este reprezentată de ponderea sporită a cheltuielilor “elastice” (de exemplu cheltuieli cu materiale și servicii) în totalul cheltuielilor bugetului local.
Ponderea cheltuielilor cu serviciul datoriei publice in totalul cheltuielilor:
Cheltuieli cu serviciul datoriei publice
Total cheltuieli
Ponderea cheltuielilor cu serviciul datoriei publice și de personal in totalul cheltuielilor:
Cheltuieli cu serviciul datoriei publice + Cheltuieli de personal
Total cheltuieli
Ponderea cheltuielilor cu serviciul datoriei publice, de personal, cu subventii si transferuri in total cheltuieli:
Cheltuieli cu serviciul datoriei publice + personal+ subventii si transferuri
Total cheltuieli
Ponderea cheltuielilor de capital in totalul cheltuielilor:
Cheltuieli de capital
Total cheltuieli
Total cheltuieli de capital pe cap de locuitor:
Cheltuieli de capital
Total populatie
Ultimii doi indicatori reflectă efortul propriu al unității administrativ teritoriale de a genera sau atrage resurse pentru finanțarea cheltuielilor de capital, premiză esențială pentru dezvoltarea economică și socială a comunității. In analiză se utilizează aceeași soluție, a construirii unor serii de indicatori pe 3-5 ani bugetari pentru aceeași localitate și punerea în evidență a unei tendințe de evoluție a stării financiare.
c. Având în vedere că strategiile de dezvoltare locală sunt instrumentate în principal prin planuri multianuale de investiții, consultantul propune realizarea unor prognoze bugetare pe o perioada de minim 5 ani și determinarea, pentru fiecare an în parte, a sumelor maxime ce pot fi alocate finanțării investițiilor. Pentru aceasta, se procedează la o analiză a realizărilor anilor anteriori (2003, 2004, 2005) a planului pe anul în curs și la extrapolarea pe urmatorii 5 ani a tendinței pusă astfel în eviență.
Prognoza se fundamentează pe un set minimal de politici fiscale si bugetare aplicate cu consecvență și pe evoluția previzibilă ale mediului exterior unității administrativ teritoriale (economic, politic, legislativ, etc). Indicatorii stării financiare menționați anterior se calculează și pentru perioada de prognoză, dând o imagine asupra evoluției pe următorii 5 ani.
