Abonati-va la newsletter-ul Sistemului Urban Baia Mare pentru a primi periodic noutati si oportunitati din regiune.
Introduceti adresa Dvs. de e-mail:
Comuna Mireșu Mare
Comuna Mireșu Mare
1. Localizare
Comuna Mireșu Mare este situată în partea de sud-vest a Ținutului Chioar și a Depresiunii Baia Mare, la poalele nordice ale zonei deluroase Dealu Mare – Prisnelul. Forma de relief care predomină este lunca Someșului, satul Mireșu Mare fiind situat pe o câmpie joasă, local inundabilă, înconjurată de o câmpie mai înaltă, reprezentată de podul terasei de 15 – 20 m. Se remarcă faptul că pe teritoriul comunei putem găsi forme de relief foarte variate, de la câmpie și luncă, la zone de deal.
Comuna Mireșu Mare este situată la 30 km S-SV de Municipiul Baia Mare, reședința județului Maramureș.
Accesul în comună se realizează utilizând căile de comunicații formate din drumuri și cale ferată, astfel:
·Dinspre Baia Mare ( în Nord) – utilizând DJ 108E
·Dinspre orașul Șomcuta Mare ( în Est) – utilizând DJ 182B
·Pe calea ferată ce leagă municipiul Baia Mare de orașul Ulmeni.
·Conectarea cu drumul european E58 Baia Mare – Dej – Cluj Napoca se realizează prin orașul Șomcuta Mare, situat la aproximativ 10 km spre est.
·Sub aspect teritorial-administrativ, comuna este formată din 7 localități, având o populație de 5.135 locuitori, distribuită după cum urmează:
·Mireșu Mare – centrul administrativ al comunei, cu o populație de 1.521 locuitori
·Iadăra – 1.021 locuitori
·Tulghieș – 716 locuitori
·Remeți pe Someș – 676 locuitori
·Lucăcești – 635 locuitori
·Dăneștii Chioarului – 498 locuitori
·Stejera – 68 locuitori
Suprafața comunei este de 7.366 ha, din care 663 ha intravilan și 6.703 extravilan. Din punct de vedere morfologic, comuna se desfășoară într-o zonă de depresiune, pe o terasă de luncă, având terenuri plane, utilizate în agricultură. Pășunile întinse facilitează dezvoltarea fermelor de animale, în timp ce suprafețele întinse de pădure încurajează dezvoltarea silviculturii și agro-turismului.
Comuna se încadrează, din perspectivă etnografică, Țării Chioarului, în interiorul căreia fiind considerată ca un pol de creștere secundar.
2. Caracterizare socio-demografică
Sub aspectul populației, comuna are următoarea structură pe grupe de vârstă:
·Sub 20 ani – 1790 persoane (35%)
·Între 20 și 45 ani – 1390 persoane (27%)
·Peste 45 ani – 1955 persoane (38%)
Procentul ridicat al populației tinere evidențiază importantele resurse umane de care beneficiază comuna.
Din totalul populației, 2670 persoane au loc de muncă, venitul pe cap de locuitor fiind sub media zonelor urbane învecinate.
3. Caracteristici fizico-geografice
3.1 Resurse naturale
Patrimoniul natural local este bogat, remarcându-se pădurile, lunca Someșului, dar mai ales rezervația naturală forestieră Pădurea Bavna, cu o suprafață de 26 ha. În zona satului Stejera se întâlnește un habitat natural foarte bine conservat.
3.2 Clima
Clima comunei Mireșu Mare este influențată de așezarea geografică, fiind specifice vânturile reci din zona Munților Oașului, Gutâiului și Țibleș – la nord și Dealu Mare – Prisnel, la est. Iernile nu sunt aspre, dar se înregistrează frecvent inversiunile termice și înghețurile târzii. Temperatura medie a lunii iulie este de 20 grade C, iar a lunii ianuarie, de -3 grade C.
3.3 Rețeaua hidrografică
Rețeaua hidrografică este bogată, principala apă curgătoare fiind râul Șomeș, care traversează comuna de-a lungul limitei vestice a acesteia, având ca afluenți locali pârâurile Valea Stejerei și Valea Idireaua. Defrișările din ultimele decenii au favorizat inundațiile, astfel încât, acest fenomen de risc a dobândit din ce în ce mai multă importanță. În ciuda caracterului lor dăunător, inundațiile au contribuit la creșterea fertilității solului, prin depunerea materialelor aluvionare.
4. Patrimoniul construit
În comună există câteva monumente istorice care fac parte din patrimoniul național, valoarea lor fiind recunoscută de către Ministerul Culturii. Dintre acestea, amintim:
·Biserica de lemn „Cuvioasa Paraschiva” din satul Stejera care dateaza din anul 1800
·Troita construita in anul 1940 in memoria eroilor cazuti in Primul razboi mondial, aflata in curtea Bisericii ortodoxe din centrul comunei.
5. Caracteristici economice
Economia comunei Miresu Mare se bazeaza in principal pe agricultura, in special pe legumicultura si zootehnie, morarit si panificatie. O alta ramura cu importanta in economia locala o constituie industria lemnului prin realizarea unor prefabricate.
In ceea ce priveste agricultura, activitatile agricole se realizeaza la scara mica, acoperindu-se doar nevoile personale ale localnicilor, fara a se reusi obtinerea unor venituri substantiale din aceasta ramura de activitate.
Suprafata agricola a comunei de 4990 ha cuprinde teren arabil, pasuni, fanate si livezi. Septelul este format din 2218 capete bovine, 1445 porcine, 428 ovine, 398 cabaline, 20464 pasari si 122 familii de albine.
In agricultura se utilizeaza inca multe practici traditionale combinate cu metode moderne. Se cultiva in special porumb si cereale, dar si cartofi, legume si floarea soarelui. Fiecare gospodarie detine in medie 3-4 ha pamant.
6. Directii de dezvoltare ale comunei pentru perioada 2009 – 2014
·Imbunatatirea infrastructurii comunei prin:
Asfaltarea tuturor drumurilor de pe raza comunei
Realizarea sistemului de canalizare in toate satele componente
Construirea unui pod peste raul Somes prin care satul Remeti (apartinand comunei) sa fie legat de orasul Ulmeni
Finalizarea retelei de alimentare cu gaze naturale in comuna
Realizarea de trotuare si spatii verzi
Realizarea unui spital stationar in comuna pentru urgente
Realizarea unei aductiuni de apa pentru intreaga comuna, incluzand toate satele componente.
Impulsionarea economiei locale, prin:
atragerea de investitori in principal in agricultura
dezvoltarea productiei agricole locale
sprijinirea agroturismului
infiintarea unui centru de prelucrare a laptelui
infiintarea unor ferme zootehnice si vegetale de tip ecologic
realizarea unei marci locale pentru produsele traditionale din zona
infiintarea unor centre de prelucrare a produselor traditionale
Incurajarea cooperarii sociale, prin:
intensificarea comunicarii si imbunatatirea relatiilor dintre localnici
revigorarea unor obiceiuri locale ( claca, hora, etc)
Punerea in valoare a patrimoniului natural si cultural local, prin: